Zum Hauptinhalt
Zurück zum Wörterbuch

око́нчить

Verb
A1

abschließen; absolvieren

Eigenschaften

Aspekt

Perfektiv

Reflexiv

Nein

aspect_partner

ока́нчивать

Konjugation

Futur

SingularPlural

1. Person

око́нчуоко́нчим

2. Person

око́нчишьоко́нчите

3. Person

око́нчитоко́нчат

Vergangenheit

MaskulinumFemininumNeutrumPlural
око́нчилоко́нчилаоко́нчилооко́нчили

Imperativ

SingularPlural
око́нчиоко́нчите

Partizipien

Aktiv

PräsensVergangenheit
око́нчивший

Passiv

PräsensVergangenheit
око́нченный

Adverbial

PräsensVergangenheit
око́нчивши, око́нчив
Weitere Nachschlagewerke:dict.ccLeoBetonungenOpenRussian